Apropo de ce se mai zvoneşte prin blogosferă, aici e articolul de la care a început totul ( care ne place pentru că e bine scris şi argumentat serios) şi răspunsul ( au fost multe feţe care se uitau urât către acest articol, unele având bucăţica lor de dreptate, altele nu) care mie personal mi s-a părut cel mai bun.

Nu comentez despre economie şi alte de astea, pentru că nu mă pricep. Ştiu doar că bunul simţ nu mă lasă să fac un asemenea credit. Prefer să adun bani o decadă şi apoi să fac un credit mai mic, şi iacă mi-am luat un apartament. Sau ce-o fi.

P.S. Observ că cei trecuţi de o anumită vârstă, cu ceva experienţă de viaţă înclină spre proprietate personală, pe când tinerii preferă o chirie şi multe călătorii. (nu neaparat din alea fiţoase, ci din alea de mers şi văzut locurile alea grozave de pe tot mapamondul care îţi fac ochiul, de cum intri pe site-ul unei agenţii de turism) E o alegere personală, până la urmă, dar mulţi o iau pe aia păguboasă. Care încă nu se ştie care e.